Primul workshop de analiză în cadrul unui proiect transcontinental de regenerare urbană prin soluții bazate pe natură
În cadrul proiectului proGIreg, patru orașe-lider dezvoltă, testează și implementează soluții „verzi” de regenerare urbană a zonelor post-industriale, iar alte patru orașe urmăresc aceste acțiuni și se angajează în schimburi de experiențe, pentru a replica proiectele de succes.
Orașele-lider sunt Dortmund (Germania), Torino (Italia), Zagreb (Croația) and Ningbo (China), iar cele patru orașe urmăritoare sunt Cascais (Portugalia), Pireu (Grecia), Zenica (Bosnia și Herțegovina) și Cluj-Napoca.
În calitate de oraș urmăritor, Cluj-Napoca implementează și testează soluții bazate pe natură (NBS) în colaborare cu autoritățile publice, societatea civilă, cercetători și mediul de afaceri. Cluj-Napoca este în proces de co-proiectare a unei strategii de regenerare urbană folosind un set de patru NBS-uri, testate de Orașele Lider (Front-Runner Cities: Dortmund, Torino, Ningbo, Zagreb): (1) NBS3: ferme si grădini urbane comunitare (2) NBS5: pereți și acoperișuri verzi, (3) NBS6: coridoare verzi accesibile, (4) NBS7: procese locale de compensare a mediului.
În octombrie 2021, Cluj-Napoca a atins o etapă importantă în cadrul acestui proiect: co-elaborarea viziunii de regenerare, viziune realizată în urma primului workshop de analiză.
Astfel, Cluj-Napoca explorează o perspectivă inovativă în implementarea intervențiilor NBS, declanșând un nou tip de regenerare urbană. Zona de regenerare urbană (URA) din Cluj-Napoca este compusă din două axe structurale, axa naturală la sud și axa industrială-feroviară la nord, ambele fiind supuse noilor procese de transformare urbană verde. Tranziția verde a acestei zone se bazează pe elementele naturale, coridoarele râurilor Someș și Nadăș și spațiile verzi adiacente, transformându-se într-un sistem ușor accesibil și permeabil, interconectat.
Puteți completa aici un chestionar privind cele trei zone studiate.
Până în anul 2035, Cluj-Napoca va avea o rețea integrată și dezvoltată a infrastructurii verzi, creând conexiuni puternice între spațiile verzi din interiorul orașului și mediul natural pe care îl înconjoară. Rețeaua conectează noi spații comunitare verzi, grădini comunitare și peisaje naturale, toate situate în cadrul celor două axe structurale. Conform exercițiilor de co-proiectare organizate în cadrul primului atelier, viziunea URA pe termen lung este formulată astfel:
- În 2035 rezidenții zonei de regenerare (URA) pot accesa cu ușurință noua infrastructură ecologică îmbunătățită, rețeaua fiind un sistem permeabil și fluid integrat în structura urbană. Coridoarele naturale nu mai sunt considerate limite sau bariere, ci acționează ca și conectori între diferite zone funcționale, comunitate și spațiile verzi sau naturale.
- În 2035, identitatea naturală a URA este îmbunătățită prin completarea vegetației cu specii native de plante, bine adaptate condițiilor locale. Zonele verzi iau în considerare toate tipurile de plante: de dimensiune mica (ierburi și graminee), de dimensiune medie (arbuști), vegetație înaltă (copaci). Biodiversitatea zonei se considera îmbunătățită, noile intervenții fiind neinvazive, consolidând peisajele naturale ca elemente cruciale în mediul urban, „renaturând” părți cheie ale coridoarelor râurilor Someș și Nadăș.
- În 2035, infrastructură ecologică a URA este bine dezvoltată, creând un echilibru între elementele naturale și elementele antropice/ umane. Rețeaua ecologică este dezvoltată integral pentru a asigura o conexiune puternică cu mediul înconjurător: pădurea Hoia și Făget, zona naturală Suceagu-Rădaia, partea inferioară a Someșului și culoarul verde al axei Valea Chintăului.
- În 2035, zona de regenerare (URA) conține o mare varietate de soluții verzi integrate în comunitate: grădini comunitare, horticultură comunitară, spații și coridoare verzi naturale, grădini terapeutice, grădini educaționale. Soluțiile NBS implementate au crescut gradul de atractivitate al URA, diminuând trecerea dintre zonele rezidențiale și părțile industriale. Noile intervenții completează spațiile verzi existente și intervențiile în curs – creând facilități personalizate care deservesc comunitățile locale.
- În 2035, comunitățile locale din cadrul și din apropierea URA sunt în contact zilnic cu natura, beneficiind de noua infrastructură verde. Localnicii se implica în activități comunitare, punându-și propria amprenta asupra noile intervenții bazate pe natura. Comunitățile locale se preocupă de mediu și natură și interacționează cu aceasta într-un mod sustenabil.
Participanții primului atelier de analiză au evidențiat priorități relevante pentru tranziția verde a URA. Ca urmare, Planul Urban Final va lua în considerare următoarele:
- Priorități privind infrastructura verde: coridoarele verzi (în special cele secundare precum râul Nadăș) și rețelele ecologice locale au nevoie de îmbunătățiri pentru a permite mobilitatea / migrația animalelor și îmbunătățirea biodiversității locale, în scopul creării unui peisaj mai rezistent și mai sustenabil.
- Priorități privind regenerarea urbană: creșterea atractivității spațiilor urbane și încurajarea intervențiilor susținute de comunitate profitând de potențialul identificat (zone verzi valoroase, intervenții spontane ale comunităților locale, coridoare accesibile)
- Priorități ale mediului comunitar și social: Crearea unui proces participativ care să permită intervenții personalizate, promovând un comportament ecologic bun și desfășurând activități de educare ecologica.
În concluzie, primul workshop de analiză a evidențiat necesitatea unei atenții speciale acordate caracterului ecologic integrat în contextul unui sistem verde la scară largă. Au fost identificate zone cheie pentru transformare și vor fi desfășurate discuții ulterioare cu comunitatea locala, pentru a înțelege mai bine etapele următoare: atelier de construire a scenariilor pentru tranziția verde URA.