E iunie târziu și luni devreme. În Cluj-Napoca se anunță prima zi de caniculă pe anul acesta. Asfaltul e deja cald, și nu e nici 10.00. În Piața Cipariu, bârâie motoare, iar la trecerile de pietoni miroase a țeavă de eșapament. La fel, în Avram Iancu, Unirii, Mihai Viteazu sau Lucian Blaga…
… există, însă, un loc, la doar zece minute de toată agitația, unde zgomotele orașului se sting în ciripit de păsări, iar arșița se domolește sub umbra fagilor. Este vorba de pădurea-parc Făget, unde ADI Zona Metropolitană Cluj și Primăria Cluj-Napoca au amenajat, anul trecut, una dintre primele păduri urbane din România, botezată Făget 1.0.
La un an de la montarea echipamentelor, am vizitat-o din nou, de data aceasta pentru a vedea cum se prezintă instalațiile și cât/cum beneficiază de ele cei care se plimbă prin pădure. Primii peste care am dat au fost doi bicicliști, Tudor și Constantin. Ambii s-au arătat încântați de amenajările făcute de ZMC și primărie, dar din motive diferite. „Mie îmi convine, fiindcă astfel se legitimează, cumva, pistele de biciclete pe care le-am amenajat împreună cu alți bicicliști în zonă. Nu mai există nicio senzație că ar putea fi ceva neregulamentar”, spune Tudor. Constantin, care a locuit în Cluj-Napoca până în 2011, dar apoi s-a mutat la Timișoara, este plăcut surprins de atmosfera generală, de civilizație, pe care o imprimă echipamentele și indicatoarele. „Ies des cu bicicleta, și în țară, și în străinătate, mi-a plăcut să văd aici trailuri (trasee- n.r.), marcate și delimitate de zonele pentru drumeție. Arată la fel ca în lumea civilizată”, ne-a spus Constantin.
În aceeași zonă, ne-am întâlnit un pic mai târziu cu doi seniori, ieșiți la o plimbare. Domnul Lucian și soția sunt doi pensionari activi, care se bucură mai ales de spațiile de odihnă și informare. „Sunt foarte binevenite, avem unde ne așeza, să ne mai tragem răsuflarea, să ascultăm păsările”, spune domnul Lucian. „Îi dăm nota zece”, îl completează soția sa.
La un an de la instalare, cele mai populare echipamente par a fi platforma de relaxare și amfiteatrul, în apropierea cărora niște copii harnici și puși pe explorare au amenajat colibe din crengi.
„Am văzut doar două-trei panouri explicative și alte câteva indicatoare zgâriate sau vopsite. Ne bucură că echipamentele s-au dovedit rezistente și, desigur, ne bucură că nimeni nu s-a încăpățânat să le distrugă. O mare bucurie este faptul că nu am văzut nicio hârtie, nicio pungă și niciun PET aruncate în pădure. S-a confirmat astfel ipoteza noastră de lucru, potrivit căreia, dacă nu vom instala coșuri de gunoi, oamenii vor lua deșeurile cu ei, nu le vor arunca în pădure”, spune Zoltan Coraian, director general al ZMC.
Spiridușii pădurii
Înapoi în Făget, undeva mai în jos de adăpost e zarvă mare. Douăzeci de prichindei aduși în Făget de Asociația „Spiridușii Pădurii” (foto de deschidere), în cadrul unei școli de vară, stau strânși-ciopor pe o bancă generoasă și îl ascultă pe unul din adulții însoțitori, care le povestește despre pădurea din jur. „Mie îmi place cel mai mult aici mirosul de pădure”, exclamă un puști. O fetiță, care abia așteaptă să-i crească la loc cei doi dinți din față, îl acoperă cu iuțeală: „Mie îmi plac copacii, toți, și să-i strâng în brațe”.
Responsabilii asociației ne destăinuie că spațiile de odihnă și instalațiile precum amfiteatrul, platforma educativă sau cea de relaxare le sunt de un real ajutor pentru a le explica micuților cum funcționează natura.
„Astfel de reacții sunt confirmarea că proiectul nostru a fost bine gândit și bine executat. Sigur, întotdeauna este loc de mai bine și am învățat câteva lecții din modul în care s-au comportat în timp unele materiale. Intervenții minimale în viitor sperăm să remedieze micile stricăciuni pe care le-am observat”, spune Adrian Răulea, director de programe la ZMC.
Cum se face o pădure-parc
Pădurile-parc sunt un concept relativ nou, chiar și pe plan european. Ele se amenajează în apropierea orașelor, funcționând ca zone de agrement și recreere în natură. Intervențiile asupra lor sunt minime și au ca scop doar îmbunătățirea experienței celor care le vor frecventa, fără a deranja în vreun fel ecosistemul. Dimpotrivă, printr-un management integrat îmbunătățit, se urmărește conservarea biodiversității, în paralel cu creșterea calității vieții pentru locuitorii zonei metropolitane.
Pe baza acestor principii, în pădurea Făget au fost semnalizate piste pentru biciclete și poteci tematice și au fost montate panouri informative privind fauna și flora din zonă. Totodată, au fost montate băncuțe de odihnă și au fost amenajate un amfiteatru în aer liber, o platformă educativă, un punct de observație geologică, o platformă de relaxare și un refugiu.
Toate aceste instalații ocupă o suprafață de 60 de metri pătrați, din totalul de 40 de hectare (400.000 de metri pătrați), adică 0,015%. Intervenția a fost gândită să fie cu un impact minim asupra mediului. În baza unui parteneriat cu Facultatea de Știința și Ingineria Mediului au fost realizate un plan strategic și un plan operațional pentru această zonă, ambele având ca element central protejarea biodiversității.
Studiul realizat în cadrul proiectului de experții de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a fost publicat în prestigioasa revistă științifică „Frontiers in Environmental Sciences”.
Întreg procesul de elaborare a planului strategic și a celui operațional a fost abordat în mod participativ, la întâlnirile de lucru fiind invitați reprezentanți ai tuturor instituțiilor implicate, dar și reprezentanți ai societății civile. De asemenea, înainte de a instala echipamentele, proiectul a fost prezentat publicului larg și dezbătut prin intermediul Centrului de Inovare și Imaginație Civică al Primăriei Cluj-Napoca.
Proiect apreciat internațional
Proiectul a fost derulat în perioada iunie 2018 – septembrie 2021, de Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, în cadrul unui consorțiu internațional de orașe, condus de Ljubljana. Alături de Cluj-Napoca, în proiectul URBforDAN au participat cinci capitale din Uniunea Europeană – Viena, Praga, Budapesta, Ljubljana și Zagreb – dar și orașe importante din afara Uniunii, precum capitala Serbiei, Belgrad, sau Ivano-Frankivsk, din Ucraina. Valoarea totală a proiectului a fost de trei milioane de euro, din care componenta clujeană a reprezentat 400.000 de euro. Banii au fost asigurați prin Programul Transnațional Dunărea, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat din bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
La conferința de încheiere a proiectului, organizată la Ljubljana, în septembrie 2021, calitatea și designul echipamentelor instalate în Făget au fost apreciate public de Robert Hostnik, unul din experții recunoscuți în domeniul pădurilor urbane din Slovenia, iar relația cu societatea civilă și dezbaterile din jurul proiectului au suscitat interesul profesorului Rik de Vreese, de la European Forest Institute.
Va urma
În timpul conferinței de la Ljubljana, delegația clujeană a fost invitată să conducă un consorțiu internațional de orașe, care să continue acest proiect, în perioada următoare de programare europeană (2021-2027).
„Suntem interesați să dezvoltăm astfel de idei, iar pentru pădurea Lomb avem deja un plan creat, în cadrul aceluiași proiect prin care am amenajat pădurea-parc din Făget. În funcție de finanțările care vor fi disponibile în perioada de programare curentă, vom căuta soluții să extindem ceea ce am făcut în Făget, pentru a crea, în timp o «centură verde» metropolitană de păduri-parc”, încheie Zoltan Coraian, directorul general al ZMC.